Emma - Cicatrici (scrisoare)

   Mă bucur nespus să vă anunț că romanul este disponibil și se poate comanda de pe site-ul editurii #CassiusBooks (aici) sau de pe site-urile de profil. Vă las în compania unui nou fragment. Vă îmbrățișez tare și vă mulțumesc pentru că sunteți alături de mine! 

„Dragă Charlotte,

 

Îți mulțumesc pentru grija pe care mi-ai purtat-o până acum. Ai fost familia mea. Te-am simțit mereu aproape și îmi pare rău că s-a întâmplat așa.

Nu știu ce să-ți scriu pentru ultima dată. Parcă am atâtea să-ți spun și parcă nu reușesc să-mi adun gândurile. Mi-a lipsit mereu o persoană pe care să o simt atât de aproape, dar, după ce te-am întâlnit, totul s-a schimbat. Am învățat de la tine atât de multe… Au fost zece ani, Charlotte… Am vrut să nu îți spun ce se întâmpla cu mine. Am vrut să te protejez, dar până la urmă mi-am dat seama că nu era cea mai bună variantă… Îmi pare rău că nu am avut timp suficient să ne luăm rămas-bun cum se cuvine. Simt că sunt atâtea lucruri ce trebuie spuse. Aș dori să mai facem atât de multe lucruri împreună, doar că timpul nu e în favoarea mea. Nici nu am o explicație pentru ce mi se întâmplă… De ce eu?! Cu ce am greșit atât încât să merit asta? Dar mă consolez cu faptul că lucrurile care ni se întâmplă nu sunt mereu după meritul sau defectele noastre. Ăsta e drumul meu și îți mulțumesc pentru că ai fost alături de mine, cu toate problemele și obligațiile tale. Îmi doresc să îți găsești fericirea alături de cineva care să te merite. Albert cred că e un bărbat bun. Nu îți cer ca o favoare, dar mi-ar plăcea să știu că măcar ai mai încercat să vă împăcați. Te rog să mă ierți dacă te-am tot necăjit cu asta, dar nu meritați niciunul să treceți singuri peste hopul acesta. Și el suferă mult, Charlotte.

Mi-e greu să vorbesc despre moarte, mai ales ție și mai ales acum. Sinceră să fiu, mă temeam grozav de ea. Am fantezii uneori, că totul este un vis și că mă voi trezi în clipa în care simt că îmi dau sufletul. Câteodată chiar sper să fie așa. Alteori mă bucur că îmi voi găsi în curând pacea. Am obosit, Charlotte. Ultimele luni au fost extenuante pentru mine. Da, sper să mă odihnesc. Sunt momente când am senzația că mă pregătesc pentru un drum prea lung și prea străin.

Îți urez, draga mea Charlotte, să ai parte de tot ce îți dorești. Știu că ești o luptătoare și am încredere că vei fi ok. Îmi pare rău că ultima perioadă a vieții mi-am petrecut-o mai mult fugind de tine decât bucurându-ne, dar îmi era atât de jenă să îți spun. Parcă dacă nu știai mai câștigam o zi în care să nu mă mai simt defectă, în care măcar să pretind că totul ar fi ca înainte. Îmi pare rău dacă te-ai simțit trădată și îmi pare rău că, după toate prin câte ai trecut, acum trebuie să te confrunți și cu asta. Am atâtea regrete... Și mereu îmi vine în minte întrebarea „De ce eu?”. Sper că în curând să descopăr și acest secret. Mi-ar fi plăcut să nu fie nevoie să pornesc singură pe drumul acesta. Mă sperie perspectiva singurătății veșnice… Sper să nu fie așa. Sper că prin toată suferința mea să fi câștigat un loc bun!

Cred că a fost suficient, așa că am să mă opresc aici. Știu că îți va fi greu să citești asta și știu cât de dificil a fost pentru tine să mă asculți vorbind despre plecarea mea. Charlotte, te iubesc și îți mulțumesc pentru tot! Îți mulțumesc că ai existat în viața mea!

Cu drag,

a ta iubită prietenă,

Emma!”